Atunci când în baie sunt 5 periuțe de dinți iar tu ai nevoie doar de una

În Kemerovo, Rusia, acum două zile a avut loc un incendiu într-un centru comercial unde au ars bărbați, femei și copii. Ardeau copii închiși în sala de cinema și își luau rămas bun de la părinți prin telefon și pe rețelele de socializare.   Au ars pentru că trăiesc într-o țară unde viața omului nu contează. Da, sunt țări în care oamenii costă puțin, se vând angro și la reducere. Cei de la conducere nu dau doi bani pentru oile pe care le conduc cu bâta în mână. Nici oamenii de pe meleagurile mioritice nu costă mult. Și noi avem un Colectiv.

Am evitat să citesc prea multe detalii despre această tragedie pentru că este greu să dormi liniștit când știi prea multe detalii. Totuși nu am rezistat și am deschis să văd ce s-a întâmplat.  Am dat de el, tatăl a trei copii. Și acum simt fiori când îmi aduc aminte privirea lui. Toți trei copii au ars împreună cu mama lor. Se zbătea ca un animal, încercând să-și  salveze familia, dar nu a putut să facă nimic.

Noi, bărbații, încercăm să-i păstrăm la adăpost pe cei dragi. Suntem gata să ne dăm viața pentru copiii noștri și cred că acest tătic ar fi fost gata să o facă, dar viața nu i-a dat această șansă. Ar fi fost o tranzacție ideală pentru el. Viața lui la schimb cu viețile lor, patru la număr. Dar nimeni nu l-a întrebat.

Cel mai greu în această viață este să accepți tranzacțiile pe care nu le poți influența, să accepți realitățile care nu țin cont de părerea ta.

Noaptea trecută nu am putut dormi după ce am ascultat interviul cu acest om bătut de soartă. Am adormit pe la 3 încercând să-mi stăpânesc emoțiile. Mă uitam la ochioasa care dormea liniștit lângă mine și nedreptatea vieții căpăta contur în mintea mea.

Cum te vei întoarce tu în aceeași casă unde dimineața alergau copiii și se certau între ei, iar acum bântuie o liniște înspăimântătoare, cum vei trece pe lângă dormitoarele unde încă ieri dormeau copiii tăi, cum vei te vei spăla pe dinți în timp ce alte patru periuțe nu mai trebuiesc nimănui?

Nu pot să fac nimic pentru tine, bărbate, pot doar să-i iubesc pe cei de lângă mine mai mult decât am făcut-o și să sper că tranzacțiile din viața mea să fie cinstite. Nu am nicio garanție și tocmai acest lucru mă face să-mi trăiesc viața frumos. Să râd și să plâng alături de oamenii din jurul meu, pentru că mâine s-ar putea să fie la licitație viața mea.

Totuși pot să fac ceva.

Pot să îngenunchez și să-L rog pe Dumnezeu să-ți dea putere.

… și mai pot face ceva, pot să lupt împotriva pastorilor care își bat joc de turma lor și să fac tot ce îmi stă în puteri ca în țara mea oamenii să nu moară la licitații.

Vă îmbrățișez!

Written by Lilian