Există fericire dincolo de Instagram?

Deși petrec destul de puțin timp pe Instagram, uneori mă trezesc după jumătate de oră în care degetul se miscă perpedincular cu display-ul telefonului. Lista persoanelor pe care le urmăresc este scrută, dar suficient de colorată.

Într-o zi, în timp ce mă plimbam pe ulițele Instagramului:

Prima dată dau de un bebeluș îmbrăcat frumos în pijama pe un pat cu lenjerie albă, probabil din bumbac egiptean. Mai târziu același bebeluș, în bucătărie (o bucătărie în care este o ordine impecabilă și strălucitoare), se joacă cu mâinile înfipte în fructe de sezon frumos aranjate ca la muzeu.

Apoi dau de o mămică care a ieșit cu copilașul ei în cel mai frumos parc din oraș, unde ”întâmpplător” s-a întâlnit cu cele mai bune prietene și copii lor, după care s-au plimbat cu barca, au dat de mâncare la porumbei, iar mai apoi servesc cu poftă morcovii și fructele pregătite de mama. Ah da, am uitat să menționez pălărioara handmade pe care o purta eroul nostru și hăinuțele curate după o zi de joacă și plimbat prin parc.

Deși realitatea pe care o împărtășesc pe Facebook și Instagram este una foarte sinceră, vulnerabilă și reală, totuși există lucruri care nu se văd dincolo de poze.

Nu se vede alergarea și agitația de dimineață. Nu se vede oboseala și supărarea mea atunci când ajung acasă seara.

Nu se văd certurile din mașină în timp ce mergem spre patinaj sau la pian și strigătul meu de disperare care le acoperă pe ochioase în timp ce ele se uită la mine înlemnite.

Nu se vede supărarea lor atunci când vor să ne jucăm, iar eu sunt cu nasul în telefon și scriu postări sau răspund la mesaje.

Nu se văd diminețele când nu sunt în stare să-mi ridic capul de pe pernă, iar Anais vrea să mănânce, să se joace și să discutăm.

Nu se văd unele seri în care înainte de culcare în loc să povestesc cu doamna mea, scriu postări pe facebook sau scrolez din nou instagramul.

Iar acolo, ce să vezi? Mame tinere, bronzate, cu doi sau trei copii, în timp ce i-au cina pe verandă casei lor, în timp ce soțul se joacă cu pruncii și este foarte grijuliu cu doamna sa. Pe fundal ard ghirlandele de la Ikea. Ei își iau copiii cu ei la muncă. Reușesc să-și facă și manichiura, au o afacere și petrec câteva luni pe an pe litoral, participă la start-up-uri, se plimbă pe la festivaluri, dezvăluind tatuaje elegante. Făcând toate acestea, gasesc timp să-l nască și pe al patrulea.

Bine, recunosc, nu toți sunt așa, dar chiar și cei care, din diverse motive, aproape niciodată nu merg nicăieri și trăiesc mai modest, chiar și cei care nu au patru copii, ci unul, fac tot ce pot ca să se încadreaze în trendul general al copilăriei fericite, relațiilor de invidiat și al parentingului perfect de pe Instagram.

Pe Instagram există doar bucurie, dragoste și fericire.

Pe Instagram copiii în general fac tot timpul ceva foarte drăguț și amuzant, iar după cum se pare, nu se despart aproape niciodată de părinți. Rămâi cu impresia că acolo, în profilul fericit al altuia, există doar bucurie, dragoste, abundență, bună dispoziție și frumusețe.

Mi se întâmplă tot mai des, atunci când mă întâlnesc cu cineva, să fiu întrebat cum reușesc să petrec timp cu copiii, să fac bani, să ies cu soția, să mergem la competiții, în vacanțe sau cu prietenii, etc. Și atunci îmi dau seama că, deși încerc să prezint realitatea gol goluță, fără exagerări care dă bine la public, oamenii tot văd realitatea mea așa cum văd și eu realitatea altora. Îmi dau seama în astfel de clipe că fără să vreau, oamenii mă pun în lista părinților mereu fericiți și prosperi din cartierele pe nume Istagram și Facebook.

Dar nu este așa. Tocmai de aceea, am încercat cât de mult am putut să vorbesc cu sinceritatea despre realitatea din spatele ecranului. O realitate pe alocuri dificilă, o realitae cu probleme și soluții, o realitate autentică și imperfectă, dar în același timp plină de satisfacție și bucurie.

Pe Instagram fericirea arată la fel

De multe ori, fără să ne dăm seama, devenim ostatici ai imaginii vizuale în care copiii sunt mereu fericiți. În această imagine totul pare rupt din poveste. Mame fericite. Tătici iubitori și plini de tandrețe. O imagine cinematografică a fericirii care nu se termină niciodată care a devenit simbolul statutului suprem pe rețelele de socializare.

Aici aproape toată lumea vrea să proiecteze fericirea și succesul. Aproximativ 20% din 2.000 de femei chestionate, conform Katherinei Ormerod, au declarat că s-au simțit inconfortabil atunci când au postat o poză „fericită” , deși în realitate starea lor de spirit era complet diferită.

Recunoaștem sau nu, dar suntem atrași de acest miraj în care totul este colorat în culorile fericirii. Aici mama nu poate fi decât fericită, copiii capabili, soțul grijuliu și prezent. Și prietenii sunt fideli. Vacanțele sunt ușoare, exotice și pline de aventură. Nici vorbă de creieri storși și nopți nedormite. Iar micul dejun nu poate fi decât sănătos și bio. Jucăriile nu pot fi decât neobișnuite și educative. Mai are rost să continui?

Aceste prototipuri păgubite de realitatea care stă în spatele ecranelor au devenit pe alocuri distructive pentru multe persoane. Imaginea idilică a părinților (ȘI NU NUMAI) fericiți care ne înconjoară pe toate rețelele de socializare, face ca mamele să realizeze că „nu sunt suficient de fericite” , că nu sunt suficient de bune, mame care traiesc drame pentru că nu au timp pentru toate, nu merg în concedii exotice, nu au timp să pregătească cina și să aranjeze masa ca în casele ”fericite” de pe instagram, mame care își plimbă pruncii prin cartier în loc să-i ducă la cele mai tari locuri de joacă și cele mai frumoase parcuri.

Perpetuarea cercului vicios

Și atunci, ce-i de făcut? Cum să scapi de imaginea imperfectă a realității în care îți duci existența? Nu-ți rămâne decât să pui mâna pe telefon și să vânezi un moment frumos. Iar de aici, totul devine simplu si ”perfect”. Instagramul te ajută, are totul pregătit ca să poți contribui și tu la acest cerc vicios. Filtre, efecte, ai tot ce trebuie ca o poză să devină un mesager al unei ”vieți fericite și perfecte”.

Probabil că și familiile fericite cu trei copii au probleme. Poate că viața lor nu se referă doar la haine elegante pentru copii, bloguri video, călătorii în Scandinavia, fursecuri fără gluten, îmbrățișări dimineața, petreceri amuzante pentru copii și creativitate continuă în sânul familiei. Probabil că viața lor reală include și nesiguranță financiară, dificultăți în comunicare, găsirea unei bone, ambuteiaje în drum spre mare, prietenii rupte, oboseală și frică.

Iar noi refuzăm să acceptăm aceste realități și ne ținem cu dinții de imaginea care apare pe ecranul telefonului atunci când ne culcăm seara epuizați. Și în loc să lăsăm telefonul deoparte pe modul Avion și să povestim cu cel de lângă noi despre viața noastră reală, cu bune și rele, dar autentică și fără filtre, noi continuăm să ne otrăvim existența cu imagini pe jumătate adevărate ale oamenilor care fac exact ca noi, în loc să pună telefonul pe modul Avion.

Ce-i de făcut?

Nu uitați că mulțumirea nu este o realitate constantă. Este o stare care cunoaște urcușuri și coborâșuri. Singura excepție este atunci când alegi să evadezi constant din realitatea ta cu ajutorul unor substanțe. În rest, oricât de privilegiat ai fi, oricât de binecuvântat ai fi, nimeni nu este imun la greutățile vieții. Durerea, lipsurile, respingerea și lupta sunt experiențe universale. Viața nu este un joc pe Playstation. Oircât de frumos ai fi și oricât de bogat ai fi, vor exista mereu persoane mai frumoase și mai bogate. Faptul că unii aleg să elimine această realitate de pe rețelele de socializare, prezentând o imagine utopică a vieții, nu însemnă că ea nu există.

O viață frumoasă nu este o viață lipsită de greutăți și suferință. O viață frumoasă este o viață în care alegi să fii mulțumit în ciuda greutăților și a suferinței. Iar societatea noastră este într-o criză de povești frumoase, dar reale și autentice.

Instagramul și restul rețelelor sociale sunt un instrument incredibil prin care putem să ne sprijinim și să ne încurajăm reciproc. Postați lucruri frumoase și autentice. Fiți vulnerabili și prezentați viața așa cum este, fără a pierde ore în șir pentru a face poze din unghiuri care prezintă o realitate perfectă în timp ce povestea din spatele pozei este imperfectă. Dacă vrem ca aceste platforme să fie un mediu mai sănătos și mai fericit, cu toții avem rolul nostru de jucat.

Fericire dincolo de instagram există. O fericire imperfectă, dar reală.