Vineri, spre seară, cu portbagajul plin de cadouri mă îndreptam grăbit acasă, unde mă așteptau inamicii. În bord mi s-a aprins martorul care te anunță că trebuie să vizitezi o benzinărie.
Am oprit la Rompetrol și am pus motorină de 101 RON. La întrebarea cum achit, cash sau numerar, am răspuns numerar, fără să mă uit în portofel, iar în portofel erau 95 de RON. Nu-mi ajungeau fix 6 RON și cardul nu-l aveam cu mine. În timp ce ne chinuiam împreună cu domnul de la casă să găsim o soluție (aveam euro și intenționăm să-i las 10 euro în locul la 6 lei) am auzit o voce din spate:
– Luați de aici cât lipsește.
Un domn s-a oferit să mă ajute. A înțeles că nu-mi ajungeau 50 de RON și a întins o bancnotă de 100. Bineînțeles că nu m-am simțit bine și am refuzat oferta. Domnul a insistat și a devenit greu de refuzat când și-a dat seama că era vorba doar de 6 RON.
– Vă rog frumos. O fac cu drag.
– Ok. Mulțumesc! Numai lăsați-mi un număr de cont unde să vă pun bănuții.
– Nu e nevoie. Dați mai departe. Dați mai departe cuiva care are nevoie.
I-am mulțumit după care i-am urat Crăciun fericit. Un gest mic mi-a adus în suflet spiritul sărbătorii care urma să vină peste două zile. O sărbătoare care și-a pierdut sensul pentru cei mai mulți. O sărbătoare care adună în jurul bradului oameni dornici să primească, dar cărora le vine greu să transmită mai departe.
Noi ne-am făcut cumpărăturile cu o săptămână înainte ca să evităm nebunia din ajunul sărbătorilor. Vineri am trecut pe la magazin să mai iau câte ceva, iar când am văzut îmbulzeala din magazin și cozile de la casă, am crezut că au anunțat la radio că se îndreaptă spre Brașov un uragan și eu nu am știut. Oameni buni, chiar sunteți atât de flămânzi? Trist este că punem cu generozitate kg pe obraji și abdomen, în timp ce avem sufletele schilodite de foame. Trupuri grase și frumos ambalate care ascund suflete slabe și lipsite de vlagă. Asta suntem noi de sărbători. Nu e sărbătoare, este mai degrabă un chef, party, petrecere cu îmbuibare și beție. De-am ști măcar ce sărbătorim.
Gestul domnului de la benzinărie are la origini un principiu care stă la baza binelui de pe acest pământ. Dați mai departe zâmbete. Dați mai departe porțiile de mâncare celor care sunt flămânzi și astfel veți scăpa de kg în plus de la burtă în timp ce sufletul va prinde contur. Dați mai departe iertare. Dați mai departe hârtiile din portofel. Dați mai departe hainele celor care poartă zdrențe. Dați mai departe timpul vostru celor care au nevoie de el în loc să-l pierdeți pe Facebook. Dați mai departe îmbrățișări celor pe care nimeni nu-i bagă în seamă. Dați mai departe cadouri, nu celor de la care veți primi înapoi. Dați mai departe speranța care a-ți primit-o prin nașterea Celui care după ce s-a născut într-un grajd, și-a dat viața pentru noi. Dați mai departe bucuria pe care a-ți primit-o de la Dumnezeu prin nașterea Pruncului din iesle. Dați mai departe nu doar astăzi.
Sărbătoriți altfel sau nu sărbătoriți deloc.
Crăciunul este un eveniment care îți oferă posibilitatea să te întâlnești cu Împăratul născut într-un grajd, pentru că în mijlocul agitației de atunci (agitație care se aseamănă cu forfota din zilele noastre) nimeni nu a găsit un pat liber pentru o femeie însărcinată. Nimeni nu a dat mai departe.
Dă mai departe și vei trăi într-o lume mai bună, tu și copiii tăi.
Leave a Comment