Nu uita!

Miriam plângea supărată. Am luat-o în brațe și intensitatea lacrimilor a scăzut.
– Nu mai plânge. Tati te iubește. Să nu uiți asta niciodată.
– Să știi tati că în ultimul timp cam uit și iar îmi aduc aminte. Uneori tu îmi aduci aminte. Am devenit un pic uitucă.

Oamenii uită. Noi uităm. Copiii uită. Unii uită binele pe care l-ai făcut și țin minte în detaliu greșelile. Femeile uită unde au pus cheile, care e dreapta și stânga atunci când sunt în trafic, dar țin minte ziua și ora când v-ați cunoscut, când ai cerut-o de nevastă și virgula din fraza aia jignitoare de acum cinci ani. Bărbații uită să aducă o floare o dată pe lună (măcar), dar țin minte data și ora meciului, câți ani are Messi și câte baloane de aur a luat de-a lungul carierei.

Toți uităm. Sunt lucruri și evenimente care trebuiesc uitate. Altele chiar dacă le uiți nu-ți afectează în mod grav existența. Sunt însă lucruri care nu trebuiesc uitate. Nu trebuie să uităm să mulțumim celor care ne sunt alături și la bine și la rău. Să ne sunăm părinții mai des. Nu trebuie să uităm să dăm datoriile și să ne spălăm pe dinți. Iar în primul rând nu trebuie să uităm să le aducem aminte celor dragi că îi iubim.