Tătici de pe altă planetă

Atunci când Sergiu a împlinit 5 anișori, soția mi-a spus că iubește pe altcineva și că urmează să se mute la noul ei iubit. Așa a început un tătic povestea. E greu să redau în cuvinte ce simți atunci când ești trădat. Ei dădeau sens existenței mele. Pentru ei alergam încercând să le ofer o viață decentă. Aveam două joburi. Mă uitam în ochii (încă) soției mele în care se reflecta chipul unui străin. Nu există nimic mai dureros decât să te simți străin în familia ta. Cel mai mult mă temeam să nu regăsesc în ochii copilului meu aceeași privire. A doua zi a plecat lăsând casa pustie și sufletul gol. Știam că nu are rost s-o opresc.

A durat ceva timp până am rezolvat cu divorțul, perioadă în care ne vedeam cu Sergiu de două ori pe săptămână. De fiecare dată mă ruga să-l iau la mine. Într-o seară, aproape de miezul nopții, mă sună ea și-mi spune să vin după Sergiu. “Nu mai pot suporta, îmi ruinează viața.” Se pare că noul iubit o puse în fața alegerii și ea l-a ales pe el. Este dureros să realizezi că ești străin pentru soția ta, dar oare cum o fi atunci când devii străin pentru mama ta?

A trecut un an. Sergiu se vedea destul de rar cu mama, de regulă la sărbători și în weekend. Am decis să sărbătorim împreună ziua lui Sergiu. Din păcate s-a terminat cu scandal. Nu credeam că după toate cele întâmplate mai există lucruri care mă pot uimi. Greșisem. Sergiu nu este copilul tău, îmi spune cu o satisfacție sadică. Tu ai fost roata de rezervă atunci când m-a părăsit Andrei. Chiar nu vezi că nu seamănă deloc cu tine?

Sergiu acum are 16 ani. Îmi spune tată pentru că eu sunt tatăl lui. El este băiatul tatei. Degeaba zic unii că nu semănăm. Cu cât crește mai mare, cu atât  ne asemănăm mai tare, chiar dacă eu sunt blond cu ochi albaștri, iar el este brunet cu ochi căprui. Undeva există și un bărbat care a știut să facă un copil, dar care niciodată nu a știut să fie tată. Nu a fost ușor deloc, dar am reușit. Am încercat să-i ofer tot ce am avut mai bun. Mă simt mândru atunci când mergem alături. Sunt un tată fericit!

Mă întâlnesc destul de des cu Alexandru, tatăl lui Sergiu, și de fiecare dată îmi povestește ce năzbâtii a mai făcut băiatul lui cu ochi căprui. Se pare că dincolo de aspectul biologic, a fi tată este o decizie pe care nu toți o iau. Pe fundalul celor care își abandonează proprii copii, acest tătic pare a fi de pe altă planetă.