Atunci când spui că nu ai timp ești un mincinos

Nu am mai scris pe blog de ceva timp și tot mai des primesc mesaje în care sunt întrebat unde am dispărut. Nu am timp, a fost răspunsul pe care l-am dat. Da, nu am timp. Sunt prea ocupat cu alte lucruri „mai importante”. Oare?
În timp ce răspundeam la un mesaj, explicând cât de ocupat sunt, încât nu mai reușesc să scriu două rânduri, mi-am dat seama că sunt un mincinos. Nu scriu nu pentru că îmi lipsește timpul, ci pentru că blogul nu este o prioritate. Am timp pentru prieteni, am timp pentru familie, am timp să mă uit din când la un meci de la campionatul mondial, am timp să merg la biserică, etc., iar pentru blog nu mai am timp. Nu pentru că blogul nu este important, ci pentru că momentan nu este în fruntea priorităților mele.
În timp ce digeram realitatea în care joc rolul mincinosului, mă gândeam la mincinoșii din jurul meu, și-s mulți!
Cei care sunt atât de ocupați, încât își văd copiii doar în weekend. Aceștia nu au timp să petreacă cu copii pentru că „aleargă” din zori și până seara. Am multe exemplare de acest fel în preajmă. Dacă îi întrebi pentru ce aleargă, toți răspund în cor că o fac pentru familie și copii. Nu pentru a-și schimba mașina, telefonul sau pentru un concediu în Bora Bora, acolo unde a fost Ion cu Ileana și trebuie neapărat să meargă și ei. Nu, doamne ferește, toate-s pentru copii și pentru binele familiei. Niciunul nu are curaj să recunoască că banii sunt prioritatea. Acest tip de mincinoși nu aud strigătul disperat al celor dragi care îi vreau pe ei, timpul lor, nu banii sau alte lucruri. Și aleargă, aleargă, până ajung copiii să nu-i mai cunoască. Nici lipsa nu le-o mai simt. Tatăl se transformă în Mos Crăciun care vine rar, dar în schimb aduce de toate.
Într-o zi vei avea timp, însă copiii nu vor mai avea și-ți vor spune aceeași minciună pe care au auzit-o de la tine încă din pruncie și pe care au învățat-o atât de bine. Nu am timp tati, ne vedem de Crăciun și la Paște, bineînțeles dacă voi avea timp.
Nu vă mai mințiți oameni buni și nici nu mai mințiți pe alții. Dacă copiii și familia ar fi fost o prioritate, ați găsi timp pentru ei. Ai timp pentru Facebook, Instagram, ai timp să stai la o (două, trei) bere cu prietenii, să stai la job peste program, să joci play station, să stai la bârfe și nu ai timp să te joci cu copilul tău sau să-i spui o poveste înainte de culcare, pentru că ești obosit.
Tot ce vreau de la tine este să recunoști că lucrurile pentru care ai timp sunt lucrurile cu adevărat importante pentru tine. Dacă familia este o prioritate, vei găsi timp pentru ea, dacă Dumnezeu este o prioritate, vei găsi 5 minute să-i mulțumești, dacă prietenii sunt o prioritate, vei găsi timp să le fii alături. E simplu.
Oamenii care nu au timp pentru voi, au timp pentru alții.
Ne mințim pe noi și îi mințim și pe alții. „Nu am timp” a devenit cea mai des întâlnită minciună. Ne-o spunem unii altora și nici nu ne dăm seama că atunci când o facem, înșirăm în fața oamenilor lista priorităților din viața noastră. Lucrurile sau oamenii pentru care nu avem timp, ocupă locurile de la coadă în topul priorităților.
Opriți-vă din alergat, puneți mâna pe o foaie pe care să înșirați lucrurile cărora le acordați cel mai mult timp și veți avea în față lista priorităților după care vă trăiți viața. Acestea sunt adevăratele priorități, nu cele declarate oficial și pompos în fața altora.
Pentru mine acest top arată așa:
1. Dumnezeu
2. Familie
3. Prieteni (adevărați), iar din aceștia nu-s mulți
4. Carieră
5. Restul
De fiecare dată când am inversat acest top, am ajuns rău.
E de înțeles când nu ai timp pentru un coleg de muncă, pentru un străin, pentru un client, pentru o persoană care profită de timpul tău, dar să nu ai timp pentru familie, e trist.
Fă-ți timp pentru Dumnezeu, familie și prieteni, și Restul va deveni o realitate bonus.
Și nu uitați, nu-i frumos să minți, că doar așa îi învățăm pe copii noștri. Ai nevoie de curaj, onestitate și demnitate ca să recunoști că ești mincinos, în schimb doar așa ajungi să ai timp pentru lucrurile și oamenii cu adevărat importanți.
Leave a Comment