Toți copiii sunt „DE FIRMĂ”. Nu există copii „Aftermarket”.

  •  

Duminică am fost cu inamicii la Șapte scări. Este unul din locurile preferate de copii, pentru că efortul lor este răsplătit  cu o tură de tiroliană. Până ajungi la tiroliană, urci pe marginea unui râuleț energic care îți acompaniază pașii cu sunetul său. O mulțime de oameni urcă și coboară. Mi-au sărit în ochi un cuplu cam pe la 55-60 ani. Mergeau încet, conduși sau mai bine zis mânați de o frumusețe de Brac German, care zburda mulțumit prin preajmă.

Linda (cățelușa lui Miriam) s-a împrietenit cu cățelul domnilor, iar noi ne-am împrietenit cu stăpânii cățelului. Ca să nu lungesc vorba, domnul era păstrăvar de mic copil, adică expert în păstrăvi (nici nu am știut că există așa ceva), iar după câteva minute de discuții, îmi arată spre râu unde erau doi păstrăvi.

– Scuze  nu văd niciun păstrăv. Văd doar pietre și  nisip.

– Uitați-vă atent, sunt acolo.

Mi-am fixat privirea spre locul indicat și cautam păstrăvi. Nu era niciun păstrăv. Doooar pietre și nisip. „Sunt minunați, Sunt acolo. Atent, nu vă apropiați prea tare, se sperie și fug ca săgeata,” continuă domnul.

Eram gata să abandonez „vânătoarea” de păstrăvi, când deodată, zăresc cum se mișcă ceva. Erau ei, păstrăvii minunați despre care vorbea noul meu prieten. Aveau culoarea nisipului și la prima vedere era imposibil să-i observi. Tot timpul au fost acolo, problema a fost la mine. Nu aveam ochiul format și nici nu căutam să-i văd pentru că nu știam că sunt acolo pești. Am urcat de zeci de ori pe acel drum și nu știam că în acel râuleț micuț poți admira păstrăvi indigeni.

Mă uitam și nu vedeam, așa cum ne uităm uneori la cei din jur și nu vedem decât ambalajul exterior. Ne uităm la copiii noștri și nu vedem scânteia de geniu pe care o poartă cu ei de când se nasc. Da, fiecare copil, fără excepție, poartă în el o scânteie divină, o scânteie de geniu. Toți copiii sunt de „firmă”, toți copiii poartă sigla unui Creator. Nu există copii „after market„, toți sunt originali și fiecare în parte este un mic geniu, iar noi ne uităm uneori la ei, ne uităm în ochișorii lor cristalini, la buclele aurii și nu bănuim că dincolo de acest ambalaj frumos este ceva ce avem obligația să descoperim. Ne uităm și nu vedem! Nu vedem pentru că nu știm că copiii noștri poartă în ei o scânteie de geniu, care de cele mai multe ori se stinge.

Toți avem talente neștiute și în mod obișnuit nu ni le putem releva singuri, fără un ajutor exterior. Acest ajutor în cazul copiilor noștri ar trebui să vină de la părinți în primul rând, dar ca să reușești acest lucru, trebuie să renunți la agendă ta cu privire la viitorul copilului tău și să încerci să-ți formezi ochiul pentru a putea descoperi scânteia din el.

Fericirea lui are de-aface cu capacitatea noastră, a părinților, de a vedea și a descoperi în pruncii noștri potențialul enorm pe care îl au.

Dacă ești părinte, oprește-te și mai uită-te odată la copilul tău, uită-te atent și vei descoperi lucruri minunate acolo unde nu ai văzut nimic până acum, vei descoperi că ai un copil unic, original, „de firmă”.

Dacă ești dascăl, învățător, educator, oprește-te și mai uită-te odată la fiecare copil în parte, chiar și la acei copii pe care i-ai pus în ultima bancă sau de la care nu ai așteptări, și vei descoperi un copil care poartă în sine o scânteie de geniu. Acești copii au nevoie mai mult decât ceilalți de atenția ta. E plină lumea de oameni care au reușit să întoarcă munții chiar dacă nimeni nu dădea doi bani pe el.

Dacă te-ai uitat și nu ai văzut nimic, problema e la tine, nu la copil. Scânteia este acolo așa cum erau și păstrăvii, problema este că nu avem ochiul format să vedem calitățile la cei din jur, în schimb ne pricepem foarte bine să le descoperim defectele și neajunsurile.

Deschide-ți ochii mai larg și priviți oamenii din jur dincolo de ambalaj și aparențe și veți descoperi realități fascinante. Dacă nu tot nu reușiți să vedeți, cumpărați-vă ochelari.

Commentarii Facebook
Written by Lilian