
Am întâlnit-o la patinoar. N-a fost dragoste la prima vedere, dar a fost un început… un început a unei povești la care adăugăm în fiecare zi câte o filă nouă. Dacă aș fi știut că domnișoara cu breton și cu zâmbetul fermecător va fi mama copiilor mei, aș fi dus-o direct la altar, fără să mai pierd clipe prețioase. Uneori, la întrebarea „cum este să fii însurat”, răspund simplu: dacă știam cât de frumos este să fii însurat, m-aș fi căsătorit la 18 ani. Da, este frumos, iar atunci când un lucru este frumos, greutățile devin obstacole pe care le ocolești mai ușor.
Nu regret nimic
Privind în spate îmi dau seama că aș fi putut de multe ori să procedez altfel, să fiu mai blând, să fiu mai implicat. Nu las prea mult regretele să se plimbe pe autostrăzile gândurilor mele, pentru că rareori regretele transformă realitatea. Sunt mai preocupat să fiu altfel acum, acceptând, cu rele și bune, trecutul, decât să trăiesc într-o continuă stare „de ce-ar fi fost dacă”. Accept că am greșit, mi-am făcut tema de acasă și îmi continui drumul conștient că vor mai fi greșeli, dar sperând în același timp că lacrimile vor fi mai puține.
Apropo, despre lacrimi: au curs destule lacrimi în casa noastră și din păcate vor mai curge. Ar fi naiv să te aștepți la altceva cu trei femei sub același acoperiș. Și totuși, fiecare lacrimă care a curs din cauza mea, mă face să fiu mai atent cu ochii pe care îi iubesc, iar dacă nu pot opri o lacrimă, măcar să încerc fiu mereu alături ca să o pot șterge. Această misiune devine aproape imposibilă atunci când plâng toate trei. 🙂
Sunt mai atras de ea decât am fost la început
Dacă ești pudic, dacă discuțiile despre intimitatea fizică între doi oameni care se iubesc este un subiect tabu pe un fundal habotnic, îți recomand să treci peste acest paragraf.
Nu știu care este secretul, dar domnișoara cu breton pe care am cunoscut-o acum 11 ani, se face tot mai frumoasă și mai atrăgătoare odată cu trecerea timpului. Coapsele, gatul, buzele, sânii, mâinile, obrajii, ridurile, fiecare detaliu formează un puzzle al femeii de care sunt atras mai tare ca la început. Nu este că odinioară, dar este mai frumoasă, atrăgătoare, mai pasională.
Am învățat să vorbim deschis, să ne spunem unul altuia ce ne place și ce visăm, ne-am studiat astfel încât știu fiecare alunita de pe corpul ei, am învățat să ne respectăm și să dăruim. Să nu-mi spună nimeni că o familie fericită este o familie în care a dispărut pasiunea. Pe o perioadă poate, iar dacă a dispărut, oamenii care se iubesc luptă s-o întoarcă. În familiile în care sexul este un subiect tabu, în care plăcerea este asociată cu perversiunea, pornografia de cele mai multe ori devine aliatul bărbatului, iar de aici până la apusul relației, e cale scurtă. Astfel de familii par morale, dar ipocrite și fățărnice, pentru că este nevoie de curaj ca să vă luați de mână și să discutați deschis despre ce vă place și ce nu vă place, despre fanteziile și taburile fiecăruia, despre voi.
Să fii atras de mama copiilor tăi este o misiune mult mai importantă decât ne dăm seama.
Ce e mai frumos se întâmplă acum
A fost frumos la început. Am fost doar noi doi și un singur nume. N-am putut să stăm prea mult singuri. Acum avem două fetițe cu ochi albaștri, frumoase ca mama. În timp ce eu scriu acest articol, în casă e liniște și miroase a pâine prăjită. Blondinele încă dorm, între timp doamna mea pregătește micul dejun. Acum este rândul ei. Și mie îmi vine rândul sa port sortul, mai rar ce-i drept, dar e frumos când miroase în casă a mic dejun pregătit de tati. Ce poate fi mai frumos decât ceea ce trăiesc acum?
Nu regret nimic din trecut, nici nu vreau să trăiesc cu iluzii pentru viitor, chiar dacă sunt sigur că urmează ceva frumos, ci mă bucur de ce am acum, iar acum am o familie frumoasă, o femeie pe care o iubesc, copii sănătoși, în casă miroase a pâine prăjită, cățelușa doarme la picioarele noastre. Nu vreau decât să mă bucur și să-i mulțumesc lui Dumnezeu că este bun cu mine.
Leave a Comment